Cele patru obiective ale vieții umane conform Purushartha
Purusharthas reprezintă valorile intrinseci ale Universului: Artha (valori economice), Kama (plăcere), Dharma (dreptate) și Moksha (eliberare). Cele 4 Purusharthas sunt planul de bază pentru împlinirea umană. Lucrând cu ele, puteți crea o viață echilibrată, satisfăcătoare și semnificativă la nivel profund și holistic. Ele oferă o modalitate de evaluare a vieții și de luare a deciziilor bune. Cunoașterea obiectivelor dumneavoastră aduce semnificație practicii spirituale.
Purusharthas înseamnă “în scopul Sinelui”. Acordați un moment și întrebați-vă: „Îmi gestionez viața într-un mod care să susțină creșterea mea spirituală?” și „Ce îmi doresc cu adevărat, la nivelul sufletului meu?”
Textele vechi Vedice au sugerat doar primele trei obiective: Dharma, Artha și Kama. În era ulterioară Upanishadică, când oamenii au început să caute conștiența superioară, a fost adăugat cel de-al patrulea obiectiv al Moksha. Cu toate că primele trei sunt într-o oarecare măsură interconectate, se consideră că “acțiunea corectă” a Dharma este o cerință necesară pentru ca Artha să aibă sens, iar abundenta de Artha va fi necesară pentru a susține Kama. Calea spre eliberare sau iluminare a lui Moksha este susținută de interacțiunea armonioasă a Dharma, Artha și Kama.
Dharma
Dharma înseamnă adevărul, modul corect de viață și comportamentul uman considerat necesar pentru ordinea lucrurilor în lume. Într-un sens mai larg, se referă la legea cosmică sau regulile care au creat Universul din haos.
La nivel individual, puteți gândi la Dharma ca la scopul dvs. real în viață sau la baza etică pe care o trăiți. De asemenea, înseamnă:
A Fii conștient în acțiuni, cuvinte și gânduri
A avea compasiune și sensibilitate față de nevoile celorlalți.
Fiecare încearcă să conștientizeze existența Divină în el.
În cele din urmă, Dharma te conduce să îți amintești cine ești cu adevărat.
Dharma aduce, de asemenea, stabilitate și ordine, o viață care este dreaptă și armonioasă și dorința de a face lucrurile corect, de a fi virtuos, de a fi util pentru ceilalți și de a interacționa cu succes cu societatea.
Bhagavad Gita spune, de asemenea, “Este mai bine să-ți urmezi propriul Dharma, chiar dacă este imperfect, decât să urmezi Dharma altcuiva realizat în perfecțiune.” Acest lucru înseamnă că trebuie să-ți găsești propriul adevăr chiar dacă greșești pe parcurs, este totuși mai bine decât să încerci să copiezi pe alții.
Vedanta ne spune că vei ști când ești în Dharma atunci când acțiunile tale sunt corecte în mod spontan, știi automat ce să faci în orice situație, ești în armonie cu totul în jurul tău, te simți complet în tine însuți și viața devine ușoară.
Dharma este considerată prima dintre Purusharthas deoarece fără ea, Artha și Kama pot deveni ușor autodistructive. Cu toate acestea, Artha și Kama, atunci când sunt echilibrate, servesc și ele pentru a susține Calea ta Dharmică și, în cele din urmă, Dharma ta exterioară te conduce către Moksha la interior (eliberarea spirituală).
Artha
Artha este siguranța de a avea confortul material de care ai nevoie pentru a trăi în lume cu ușurință. În timp ce unii oameni cred că a fi spiritual înseamnă să fii sărac, Artha nu este despre respingerea lumii, ci despre a fi mulțumit cu lucrurile pe care le deții. Este să trăiești cu pricepere într-o lume de obiecte materiale care există în beneficiul tău.
Artha este una dintre demnitățile umane de bază – să ai suficiente active pentru a trăi și a îngriji de familia ta, fără să acumulezi sau să fii lacom. Artha te îndrumă să întrebi: “Ce consider eu cu adevărat valoros?”
Nevoile variază de la o persoană la alta. Artha include tot ceea ce este în mediul tău și îți permite să trăiești o viață împlinită și mijloacele pentru a o realiza. Aceasta include cunoștințe, prietenii, iubire, carieră, abilități, bunăstare și prosperitate. Upanișadele ne spun: “Nu există bucurie în micime, bucuria este în infinit.”
Artha oferă fundația pentru Dharma și Kama. Fără prosperitate și securitate în societate sau la nivel individual, atât viața morală, cât și senzualitatea devin dificile. Cu toate acestea, este important ca “succesul tău lumesc” să nu încalce responsabilitatea morală a Dharmei tale și a călătoriei tale către Moksha (eliberație spirituală). În cele din urmă, Artha reprezintă urmărirea activităților și mijloacelor necesare pentru o viață plină de bucurie și plăcere. Vedanta spune că ar trebui să:
Descoperiți o modalitate prin care banii să vă urmeze și nu invers.
Lucrați în concordanță cu natura și capacitățile dumneavoastră.
Faceți o muncă care servește societatea.
Faceți o muncă pe care o iubiți cu adevărat.
Aveți încredere în puterea de organizare infinită a Universului.
Paramhansa Yogananda a spus: „Căutați bogății spirituale în interiorul vostru. Ceea ce sunteți este mult mai mare decât orice sau oricine altcineva ați dorit vreodată. Și amintiți-vă că frica de a nu avea ascunde realitatea că avem totul.”
Kama
Dorința de plăcere este ceea ce determină comportamentul uman. O viață fără plăcere și bucurie este goală și lipsită de sens.
Kama se referă la această plăcere, care poate fi senzualitate, dar și artă, muzică, frumusețe, dragoste, intimitate, afecțiune, prietenie și bunătate – este ceea ce aduce o simțire de plăcere în viața ta. Tipurile corecte de plăcere te conduc spre Dharma și te ajută să îl împlinești cu pasiune. Kama este bun și necesar atunci când există pentru a susține Dharma și devine parte din bogăția vieții. Cu toate acestea, Kama în exces poate duce la indulgență excesivă, dependență, lene, lăcomie și poftă.
Pentru a practica cu succes Kama, trebuie să vă întrebați: „Sunt plăcerile mele aliniate cu scopul vieții mele?” Upanișadele ne spun: „Așa cum este dorința ta, așa este voința ta, așa este fapta ta, așa este destinul tău și ești ceea ce este dorința ta profundă.”
Mulți occidentali au fost aflat despre Kama când textul antic indian, Kama Sutra, a devenit popular. Din păcate, a fost în general interpretat greșit ca un manual sexual; de fapt, este un ghid pentru o viață virtuoasă și grațioasă care discută natura iubirii, viața de familie și alte aspecte referitoare la facultățile umane orientate spre plăcere. În realitate, el prezintă Kama ca un aspect esențial și plin de bucurie al existenței umane. Pentru a practica Kama dintr-o perspectivă yogică înseamnă să practici prezența totală cu ceea ce experimentezi. Kama este o experiență senzorială totală, care include descoperirea obiectului, învățarea despre obiect, stabilirea unei conexiuni emoționale, învățarea procesului de bucurie și experimentarea sentimentului rezultat de a fi bine înainte, în timpul și după experiență.
Vedanta ne avertizează că Kama ar trebui urmat cu gândire, grijă, precauție și entuziasm și să fie liber de griji și probleme egotiste. Cunoașteți și căutați plăcerile care sunt saturate de Conștiința Divină și sunt înmuiate în extazurile sufletului. În cele din urmă, cel mai înalt Kama este dorința de unitate cu Divinul.
Când trăiți Dharma, susținut în întregime de Artha și Kama, Moksha sau eliberarea finală apare.
Moksha
Este adevărata voastră natură – este cine sunteți cu adevărat. Include:
Eliberarea.
Eliberarea de la ciclul vieții și al morții.
Eliberarea de ignoranță.
Auto-realizare și auto-cunoaștere.
Conștientizarea Unității sufletului suprem.
Eliminarea obstacolelor pentru o viață nelimitată.
Accesul la întregul nostru potențial uman de creativitate, compasiune și înțelegere.
Vedanta ne spune că eliberarea vine celor care cunosc Brahman ca fiind originea și sfârșitul tuturor lucrurilor, principiul universal din spatele și la sursa tuturor lucrurilor care există și conștiința care pătrunde totul și toată lumea. O astfel de realizare vine din auto-cunoaștere și auto-disciplină. Moksha este o auto-disciplină atât de perfectă încât devine inconștientă, o a doua natură, o înțelegere nemaipomenită și o stare de extaz. Această eliberare vine dintr-o viață trăită cu puritate interioară, minte alertă, condusă de rațiune, inteligență și realizarea Sinei Supreme care locuiește în toate ființele. După cum spune poetul Rumi, “Întreaga Univers există în noi, cere totul de la tine.” În timp ce Lao Tzu ne spune, “Cunoașterea altora este înțelepciunea, cunoașterea de sine este Iluminarea.”
Moksha este văzut ca o eliberare finală de iluzia vieții. Upanișadele descriu individul eliberat ca fiind unul care tratează ceilalți cu respect (indiferent de felul în care alții îl tratează); răspunde cu cuvinte blânde și amabile la furie; nu așteaptă laude de la ceilalți; nu rănește sau nu face rău niciunei forme de viață; este la fel de confortabil singur ca și în prezența altora; și este umil, cu o minte clară și stabilă, sincer, compasiv și răbdător.
Călătoria prin Purushartha este frumos rezumată de Swami Chinmayananda, “Fie ca viața ta să fie simplă și pură astfel încât să cunoști doar frumusețea. Fie ca mintea ta să fie limpede și liniștită astfel încât să vorbești numai adevărul. Fie ca inima ta să fie plină de iubire și compasiune astfel încât să răspândești Lumina tuturor celor pe care-i întâlnești. Fie ca tot ceea ce faci să fie binecuvântat cu Har Divin.”
You must be logged in to post a comment.